- corsa.timis
- OP
- 490 mesaje
- din 29 Dec 2014
- Corsa 2001 Z12XE
- Timis
corsa.timis
- Mesaje scrise: 490
- Locatie: Timis
- Masina: Corsa 2001 Z12XE
- Status: Offline
- Cont inregistrat: 29 Dec 2014
- Mesaj Privat
E ceva vreme de cand intru pentru informatii pe forum, si rascolind incoace-incolo mi-am dat seama ca informatia buna si concreta e destul de greu de gasit. Daca am de cautat ceva trebuie sa filtrez printre raspunsuri mai de chat, mai de misto, mai date in plictis s.a.m.d.
Propun deschiderea prezentului subiect pentru ca detinatorii de auto cu motorizare Z10XE ,Z12XE (Corsa, Agila, Astra..)si probabil alte motorizari, sa poata intra pe un subiect UNIC si sa poata avea la dispozitie informatie concreta care sa-i ajute la rezolvarea problemelor.
Pentru o diagnosticare corecta, in primul rand trebuie cunoscuti parametrii tinta. Eu va pun la dispozitie munca proprie, si postez parametrii tinta pentru Z12XE conform TIS2000.
Ca si contributie, va rog pe fiecare dintre voi (care cunoasteti si dupa o documentare corecta) sa postati cate o descriere explicativa a unuia sau mai multi parametri cititi cu OP-COM(cred ca e cea mai la indemana si mai des folosita interfata.)
Deasemenea va rog sa nu postati comentarii nefolositoare, ar fi ideal ca subiectul sa nu acumuleze pagini intregi de chat, contre sau intrebari de genul “Am o Corsa si face asa.. ce are?” Sunt utile link-uri spre pagini de pe forum care dezvolta subiecte cu legatura, dar foarte curat si si la obiect. E inutila postarea de link-uri simple spre pagini straine, nu toti cunoastem limbi straine si termeni tehnici, dar daca doriti puteti traduce si explica paginile respective, facand referinta la sursa.
Care doreste sa faca un efort si sa contribuie, e binevenit. Care nu, e rugat sa nu polueze.Va rog nu postati expresii de multumire sau gratitudini,nu sunt folositoare. Voi ruga moderatorii sa stearga asemenea posturi.
Multumesc
Ultima modificare făcută de corsa.timis la Mie 28 Jan, 2015 8:34 pm
Propun deschiderea prezentului subiect pentru ca detinatorii de auto cu motorizare Z10XE ,Z12XE (Corsa, Agila, Astra..)si probabil alte motorizari, sa poata intra pe un subiect UNIC si sa poata avea la dispozitie informatie concreta care sa-i ajute la rezolvarea problemelor.
Pentru o diagnosticare corecta, in primul rand trebuie cunoscuti parametrii tinta. Eu va pun la dispozitie munca proprie, si postez parametrii tinta pentru Z12XE conform TIS2000.
Ca si contributie, va rog pe fiecare dintre voi (care cunoasteti si dupa o documentare corecta) sa postati cate o descriere explicativa a unuia sau mai multi parametri cititi cu OP-COM(cred ca e cea mai la indemana si mai des folosita interfata.)
Deasemenea va rog sa nu postati comentarii nefolositoare, ar fi ideal ca subiectul sa nu acumuleze pagini intregi de chat, contre sau intrebari de genul “Am o Corsa si face asa.. ce are?” Sunt utile link-uri spre pagini de pe forum care dezvolta subiecte cu legatura, dar foarte curat si si la obiect. E inutila postarea de link-uri simple spre pagini straine, nu toti cunoastem limbi straine si termeni tehnici, dar daca doriti puteti traduce si explica paginile respective, facand referinta la sursa.
Care doreste sa faca un efort si sa contribuie, e binevenit. Care nu, e rugat sa nu polueze.Va rog nu postati expresii de multumire sau gratitudini,nu sunt folositoare. Voi ruga moderatorii sa stearga asemenea posturi.
Multumesc
Ultima modificare făcută de corsa.timis la Mie 28 Jan, 2015 8:34 pm
- corsa.timis
- OP
- 490 mesaje
- din 29 Dec 2014
- Corsa 2001 Z12XE
- Timis
corsa.timis
- Mesaje scrise: 490
- Locatie: Timis
- Masina: Corsa 2001 Z12XE
- Status: Offline
- Cont inregistrat: 29 Dec 2014
- Mesaj Privat
Si primul parametru explicat:
INJECTOR TIME
"Injector time" este rezultatul unei ecuatii executata de catre ECU, avand in componenta mai multi factori preluati din tabele lookup si/sau date preluate de la diferiti senzori in functie de conditiile de operare a motorului.
"Injector time" reprezinta timpul in care injectorul sta deschis permitand atomizarea in admisie a unei cantitati de combustibil in functie de comanda primita de la ECU.
Pentru calculul “Injector time” trebuie cunoscuta latimea pulsului de injectie si latimea pulsului de baza.
Un calcul simplificat al latimii pulsului de injectie ar fi cel de mai jos. A se retine ca aceasta ecuatie e formata din doar trei factori, pe cand in realitate pot fi si mai mult de o suta de factori in ecuatie, in functie de conditiile de operare.
Latimea pulsului de injectie=(latimea pulsului de baza) x (factorul A) x (factorul B) x...
Pentru a calcula latimea pulsului de injectie, ECU cauta mai intai intr-o baza de date latimea pulsului de baza. Latimea pulsului de baza este o functie a vitezei motorului(RPM) si sarcina motorului.
ex: 2000(RPM) x 4(%sarcina motor=8(ms latime puls de baza)
In tabelul de mai jos, pot fi gasite exemple ale valorilor latimii pulsului de baza la intersectia dintre RPM si sarcina motorului in procente.
In urmatoarele exemple, A si B sunt parametrii proveniti de la senzori. Sa spunem ca A reprezinta temperetura lichidului de racire si B este nivelul de oxigen. Daca lichidul de racire este egal cu 100 si nivelul de oxigen egal cu 3, baza de date ne spune ca Factorul A=0.8 si factorul B=1.0
Deci, din moment ce cunoastem ca latimea pulsului de baza este o functie a RPM si incarcarea motorului, si ca latimea pulsului de injectie= (latimea pulsului de baza) x (factor A) x (factor B) x... avem:
8 x 0.8 x 1.0=6.4 milisecunde "Injector time"
Inca odata: ecuatia data are deobicei in componenta zeci de factori comparati cu datele provenite de la senzori, si ECU-ul executa ecuatia asta de sute de ori pe secunda pentru a trimite in camera de ardere cantitatea optima de combustibil in functie de modul de exploatare al motorului.
Din pacate pana acum nu am gasit date cu parametrii nominali pentru "Injector time" de la diferite motoare in diferite situatii date pentru a putea compara,(poate si pentru ca "Injector time" nu e fix ci calculat in permanenta) si nici lista cu factorii care sunt stocati in memoria ECU si care sunt folositi la calculul "Injector time".
Caz concret in care simpla citire a "Injector time" m-a ajutat sa-mi ajut un amic care din curiozitate m-a rugat sa-i pun OP-COM-ul la masina(tot un Z12XE). Am gasit valoarea "Injector time" intre 4,3 si 4,8ms la ralanti. Pe baza asta l-am intrebat de consum care zicea el ca era cam mare. Primul pas: sonda lambda. Surpriza! sonda functiona dar suficient de slab incat sa trimita informatie “Lean” la ECU, care bineinteles imbogatea amestecul. Si uite-asa, o simpla valoare “sarita in ochi” l-a scutit pe amic de arderea unor leuti grei.
Ca si parametru real, "Injector time" la mine se situeaza undeva la 3,4-3,8ms la ralanti, cu masina stationata.
INJECTOR TIME
"Injector time" este rezultatul unei ecuatii executata de catre ECU, avand in componenta mai multi factori preluati din tabele lookup si/sau date preluate de la diferiti senzori in functie de conditiile de operare a motorului.
"Injector time" reprezinta timpul in care injectorul sta deschis permitand atomizarea in admisie a unei cantitati de combustibil in functie de comanda primita de la ECU.
Pentru calculul “Injector time” trebuie cunoscuta latimea pulsului de injectie si latimea pulsului de baza.
Un calcul simplificat al latimii pulsului de injectie ar fi cel de mai jos. A se retine ca aceasta ecuatie e formata din doar trei factori, pe cand in realitate pot fi si mai mult de o suta de factori in ecuatie, in functie de conditiile de operare.
Latimea pulsului de injectie=(latimea pulsului de baza) x (factorul A) x (factorul B) x...
Pentru a calcula latimea pulsului de injectie, ECU cauta mai intai intr-o baza de date latimea pulsului de baza. Latimea pulsului de baza este o functie a vitezei motorului(RPM) si sarcina motorului.
ex: 2000(RPM) x 4(%sarcina motor=8(ms latime puls de baza)
In tabelul de mai jos, pot fi gasite exemple ale valorilor latimii pulsului de baza la intersectia dintre RPM si sarcina motorului in procente.
In urmatoarele exemple, A si B sunt parametrii proveniti de la senzori. Sa spunem ca A reprezinta temperetura lichidului de racire si B este nivelul de oxigen. Daca lichidul de racire este egal cu 100 si nivelul de oxigen egal cu 3, baza de date ne spune ca Factorul A=0.8 si factorul B=1.0
Deci, din moment ce cunoastem ca latimea pulsului de baza este o functie a RPM si incarcarea motorului, si ca latimea pulsului de injectie= (latimea pulsului de baza) x (factor A) x (factor B) x... avem:
8 x 0.8 x 1.0=6.4 milisecunde "Injector time"
Inca odata: ecuatia data are deobicei in componenta zeci de factori comparati cu datele provenite de la senzori, si ECU-ul executa ecuatia asta de sute de ori pe secunda pentru a trimite in camera de ardere cantitatea optima de combustibil in functie de modul de exploatare al motorului.
Din pacate pana acum nu am gasit date cu parametrii nominali pentru "Injector time" de la diferite motoare in diferite situatii date pentru a putea compara,(poate si pentru ca "Injector time" nu e fix ci calculat in permanenta) si nici lista cu factorii care sunt stocati in memoria ECU si care sunt folositi la calculul "Injector time".
Caz concret in care simpla citire a "Injector time" m-a ajutat sa-mi ajut un amic care din curiozitate m-a rugat sa-i pun OP-COM-ul la masina(tot un Z12XE). Am gasit valoarea "Injector time" intre 4,3 si 4,8ms la ralanti. Pe baza asta l-am intrebat de consum care zicea el ca era cam mare. Primul pas: sonda lambda. Surpriza! sonda functiona dar suficient de slab incat sa trimita informatie “Lean” la ECU, care bineinteles imbogatea amestecul. Si uite-asa, o simpla valoare “sarita in ochi” l-a scutit pe amic de arderea unor leuti grei.
Ca si parametru real, "Injector time" la mine se situeaza undeva la 3,4-3,8ms la ralanti, cu masina stationata.
- corsa.timis
- OP
- 490 mesaje
- din 29 Dec 2014
- Corsa 2001 Z12XE
- Timis
corsa.timis
- Mesaje scrise: 490
- Locatie: Timis
- Masina: Corsa 2001 Z12XE
- Status: Offline
- Cont inregistrat: 29 Dec 2014
- Mesaj Privat
Short Term Fuel Trim
(Corectie amestec de termen scurt)
Long Term Fuel Trim
(Corectie amestec de termen lung)
Corectia de amestec este o actiune de ajustare a cantitatii de combustibil facuta de ECU pentru a mentine amestecul aer/combustibil in echilibru, si este de obicei citit in procente.
Pentru a functiona in parametrii optimi, ECU incearca mentinerea amestecului in proportii ideale de 14.7 parti aer la 1 parte combustibil. Sonda lambda joaca un rol foarte important in corectia amestecului pentru ca ea citeste cantitatea de oxigen din gazele arse. Daca citeste o valoare mai mica de oxigen(adica sub 14.7/1)in gazele evacuate, inseamna ca amestecul este bogat, informatia ajunge la ECU, iar ECU comanda saracirea amestecului prin corectie.Daca sonda citeste amestec sarac (peste 14.7/1)amestecul este din nou corectat prin imbogatire.
Corectia este facuta intr-un ritm foarte rapid, iar precizia actiunii tine de "sanatatea" sondei lambda.
Acum, pe rand:
Short Term Fuel Trim
(Corectie amestec de termen scurt)
Arata corectia facuta de ECU in timp real. Valoarea se schimba rapid, in ritmul in care sonda lambda trimite date catre ECU, si poate fluctua in functie de viteza masinii, temperatura motor, sarcina motor si altele.
In general, valorile ar trebui sa se mentina de obicei intre +/-10, dar pot ajunge in unele cazuri si la +/-25 sau mai mult.
Pentru Z12XE valoarile nominale sunt +/-5.Pentru Z10XE probabil ca sunt identice.
Long Term Fuel Trim
(Corectie amestec de termen lung)
Arata o medie pe o perioada predeterminata de timp a incercarilor ECU de a echilibra amestecul aer/combustibil avand la baza valorile "Short Term Fuel Trim".
Acesta este un indicator mai precis a modului in care este corectat amestecul pentru a compensa schimbarile echilibrului amestecului aer/combustibil in camera de ardere.
Pentru Z12XE valoarile nominale sunt +/-5.Pentru Z10XE probabil ca sunt identice.
Valorile corectiei de amestec:
Pozitiv:
-inseamna ca ECU imbogateste amestecul prin adaugare de combustibil(mareste latimea pulsului injectiei), deci primeste informatie LEAN de la sonda lambda.
Negativ:
-inseamna ca ECU saraceste amestecul prin taiere de combustibil(scurteaza latimea pulsului injectiei),deci primeste informatie RICH de la sonda lambda
Subiectul e vast si se mai poate vorbi pe marginea lui, deocamdata pentru a intelege ce se intampla cu Short Term Fuel Trim/Long Term Fuel Trim e suficient.
(Corectie amestec de termen scurt)
Long Term Fuel Trim
(Corectie amestec de termen lung)
Corectia de amestec este o actiune de ajustare a cantitatii de combustibil facuta de ECU pentru a mentine amestecul aer/combustibil in echilibru, si este de obicei citit in procente.
Pentru a functiona in parametrii optimi, ECU incearca mentinerea amestecului in proportii ideale de 14.7 parti aer la 1 parte combustibil. Sonda lambda joaca un rol foarte important in corectia amestecului pentru ca ea citeste cantitatea de oxigen din gazele arse. Daca citeste o valoare mai mica de oxigen(adica sub 14.7/1)in gazele evacuate, inseamna ca amestecul este bogat, informatia ajunge la ECU, iar ECU comanda saracirea amestecului prin corectie.Daca sonda citeste amestec sarac (peste 14.7/1)amestecul este din nou corectat prin imbogatire.
Corectia este facuta intr-un ritm foarte rapid, iar precizia actiunii tine de "sanatatea" sondei lambda.
Acum, pe rand:
Short Term Fuel Trim
(Corectie amestec de termen scurt)
Arata corectia facuta de ECU in timp real. Valoarea se schimba rapid, in ritmul in care sonda lambda trimite date catre ECU, si poate fluctua in functie de viteza masinii, temperatura motor, sarcina motor si altele.
In general, valorile ar trebui sa se mentina de obicei intre +/-10, dar pot ajunge in unele cazuri si la +/-25 sau mai mult.
Pentru Z12XE valoarile nominale sunt +/-5.Pentru Z10XE probabil ca sunt identice.
Long Term Fuel Trim
(Corectie amestec de termen lung)
Arata o medie pe o perioada predeterminata de timp a incercarilor ECU de a echilibra amestecul aer/combustibil avand la baza valorile "Short Term Fuel Trim".
Acesta este un indicator mai precis a modului in care este corectat amestecul pentru a compensa schimbarile echilibrului amestecului aer/combustibil in camera de ardere.
Pentru Z12XE valoarile nominale sunt +/-5.Pentru Z10XE probabil ca sunt identice.
Valorile corectiei de amestec:
Pozitiv:
-inseamna ca ECU imbogateste amestecul prin adaugare de combustibil(mareste latimea pulsului injectiei), deci primeste informatie LEAN de la sonda lambda.
Negativ:
-inseamna ca ECU saraceste amestecul prin taiere de combustibil(scurteaza latimea pulsului injectiei),deci primeste informatie RICH de la sonda lambda
Subiectul e vast si se mai poate vorbi pe marginea lui, deocamdata pentru a intelege ce se intampla cu Short Term Fuel Trim/Long Term Fuel Trim e suficient.
liviu2004- Suspendat
- 2,322 mesaje
- din 28 Sep 2005
- Galati
liviu2004- Mesaje scrise: 2,322
- Locatie: Galati
- Masina:
- Status: Offline
- Cont inregistrat: 28 Sep 2005
- Mesaj Privat
- corsa.timis
- OP
- 490 mesaje
- din 29 Dec 2014
- Corsa 2001 Z12XE
- Timis
corsa.timis
- Mesaje scrise: 490
- Locatie: Timis
- Masina: Corsa 2001 Z12XE
- Status: Offline
- Cont inregistrat: 29 Dec 2014
- Mesaj Privat
liviu2004- Suspendat
- 2,322 mesaje
- din 28 Sep 2005
- Galati
liviu2004- Mesaje scrise: 2,322
- Locatie: Galati
- Masina:
- Status: Offline
- Cont inregistrat: 28 Sep 2005
- Mesaj Privat
Incerc. Latimea pulsului de injectie zici ca e dat de anumiti factori, printre care si sarcina motorului. Sarcina motorului intelegem cuplu la ax catre cutia de viteza. Daca ai putea sa clarifici ce senzor ii spune ECU cat e cuplul la ax, ar fi clar pentru mine. Daca totusi acest senzor nu exista iar valoarea este calculata, pe baza caror factori este calculata sarcina?
Considera ca sunt un profan in soft ecu, daca accepti cateva intrebari de-ale mele, ok, daca nu, baga in continuare de unul singur aici.
Considera ca sunt un profan in soft ecu, daca accepti cateva intrebari de-ale mele, ok, daca nu, baga in continuare de unul singur aici.
- corsa.timis
- OP
- 490 mesaje
- din 29 Dec 2014
- Corsa 2001 Z12XE
- Timis
corsa.timis
- Mesaje scrise: 490
- Locatie: Timis
- Masina: Corsa 2001 Z12XE
- Status: Offline
- Cont inregistrat: 29 Dec 2014
- Mesaj Privat
Sarcina motorului, sau încarcarea acestuia este actiunea exterioara aplicata de consumatorul de energie, în acest caz automobilul, la cuplajul de legatura al arborelui cotit al motorului.
Cum însa arborele cotit are o miscare de rotatie, actiunea exterioara se traduce printr-un moment, astfel încât sarcina motorului este de fapt momentul rezistent, aplicat acestuia de catre consumator.
Acest moment rezistent se poate aplica arborelui cotit la diferite turatii, ceea ce impune ca ori de câte ori se nominalizeaza sarcina efectiva a motorului sa se precizeze si turatia aferenta. Deci cele doua sunt total dependente una de cealalta. Nu poti avea sarcina efectiva fara turatie iar turatia se regleaza prin intermediul pedalei de acceleratie.Deci, aflarea valorii sarcinii motorului la un anumit moment de functionare nu e conditionata de existenta unui simplu senzor, ca la temperatura de exemplu(ar fi prea simplu, nu?). Sarcina motorului e exprimata in procente si e calculata in functie de pozitia pedalei de acceleratie, deschiderea clapetei de acceleratie, debit de aer si alti parametrii care sunt considerate “input data” intr-o ecuatie, pentru a calcula sarcina relativa a motorului (in procente) care poate fi considerata “output data” si folosita la calcului latimii pulsului de baza, care e folosit la calcularea latimii pulsului de injectie, care e folosit la calcularea "injector time", de unde si relatia(incetosata) intre sarcina(sau incarcarea relativa a motorului) si "injector time". Inca odata, sarcina sau incarcarea motorului e CALCULATA nu preluata de senzor/i. Nu e “torque”.
Ar fi foarte dificil ca o persoana sa se apuce sa calculeze sarcina(sau incarcarea) motorului, dar nu imposibil. Exista documentatie didactica, elaborata de oameni mult mai inteligenti ca mine,in care e explicata mult mai bine relationarea dintre diferiti parametri din care rezulta factori care compun ecuatia de calcul pentru sarcina motorului, dar ar complet inutil si n-ar fi deloc pe intelesul majoritatii sa torn o galeata de formule si termeni aici. Mai sus am explicat mai pe simplu cum sta treaba.
Revin cu rugamintea catre voi de a va oferi contributia in acest subiect, nu-i mare scofala..
Multumesc.
@liviu2004
-era vorba de latimea pulsului de baza nu al injectiei,
-in cazul in care alti colegi nu vor(sau nu au timp,chef, cunostinte etc) voi "baga" in continuare singur,pentru mine personal altruismul nu e o unealta in adunarea de gratitudini e o multumire personala.Si fac referire la altruism pentru ca tot mai des intalnesc oameni incrustati in mentalitatea invechita de genul:"eu am invatat singur, invata si tu".asta off-topic..
Toate bune!
later edit: pentru a-mi intari spusele ca sarcina e CALCULATA adaug 2 print screen cu parametrii "Relative Engine Load" la KOEO si 1200RPM(cold start) Se poate observa ca "Relative Engine Load" e CALCULATA inca inainte de pornirea motorului, chiar daca folosind doar "o mana" de date de la senzorii activi. La pornire se mai adauga turatie, viteza, etc.
Cum însa arborele cotit are o miscare de rotatie, actiunea exterioara se traduce printr-un moment, astfel încât sarcina motorului este de fapt momentul rezistent, aplicat acestuia de catre consumator.
Acest moment rezistent se poate aplica arborelui cotit la diferite turatii, ceea ce impune ca ori de câte ori se nominalizeaza sarcina efectiva a motorului sa se precizeze si turatia aferenta. Deci cele doua sunt total dependente una de cealalta. Nu poti avea sarcina efectiva fara turatie iar turatia se regleaza prin intermediul pedalei de acceleratie.Deci, aflarea valorii sarcinii motorului la un anumit moment de functionare nu e conditionata de existenta unui simplu senzor, ca la temperatura de exemplu(ar fi prea simplu, nu?). Sarcina motorului e exprimata in procente si e calculata in functie de pozitia pedalei de acceleratie, deschiderea clapetei de acceleratie, debit de aer si alti parametrii care sunt considerate “input data” intr-o ecuatie, pentru a calcula sarcina relativa a motorului (in procente) care poate fi considerata “output data” si folosita la calcului latimii pulsului de baza, care e folosit la calcularea latimii pulsului de injectie, care e folosit la calcularea "injector time", de unde si relatia(incetosata) intre sarcina(sau incarcarea relativa a motorului) si "injector time". Inca odata, sarcina sau incarcarea motorului e CALCULATA nu preluata de senzor/i. Nu e “torque”.
Ar fi foarte dificil ca o persoana sa se apuce sa calculeze sarcina(sau incarcarea) motorului, dar nu imposibil. Exista documentatie didactica, elaborata de oameni mult mai inteligenti ca mine,in care e explicata mult mai bine relationarea dintre diferiti parametri din care rezulta factori care compun ecuatia de calcul pentru sarcina motorului, dar ar complet inutil si n-ar fi deloc pe intelesul majoritatii sa torn o galeata de formule si termeni aici. Mai sus am explicat mai pe simplu cum sta treaba.
Revin cu rugamintea catre voi de a va oferi contributia in acest subiect, nu-i mare scofala..
Multumesc.
@liviu2004
-era vorba de latimea pulsului de baza nu al injectiei,
-in cazul in care alti colegi nu vor(sau nu au timp,chef, cunostinte etc) voi "baga" in continuare singur,pentru mine personal altruismul nu e o unealta in adunarea de gratitudini e o multumire personala.Si fac referire la altruism pentru ca tot mai des intalnesc oameni incrustati in mentalitatea invechita de genul:"eu am invatat singur, invata si tu".asta off-topic..
Toate bune!
later edit: pentru a-mi intari spusele ca sarcina e CALCULATA adaug 2 print screen cu parametrii "Relative Engine Load" la KOEO si 1200RPM(cold start) Se poate observa ca "Relative Engine Load" e CALCULATA inca inainte de pornirea motorului, chiar daca folosind doar "o mana" de date de la senzorii activi. La pornire se mai adauga turatie, viteza, etc.
- corsa.timis
- OP
- 490 mesaje
- din 29 Dec 2014
- Corsa 2001 Z12XE
- Timis
corsa.timis
- Mesaje scrise: 490
- Locatie: Timis
- Masina: Corsa 2001 Z12XE
- Status: Offline
- Cont inregistrat: 29 Dec 2014
- Mesaj Privat
Intake air temperature
Intake air temperature, in romana temperatura aerului intrat in admisie e un parametru important care e preluat de catre ECU de la un senzor de temperatura aflat in general intre filtrul de aer si galeria de admisie sau, la unele motoare, chiar pe/in admisie. La Z12XE el se afla pe debitmetru si apare sub forma unei sarme.
Senzorul de temperatura aer monitorizeaza temperatura aerului intrat in galeria de admisie, si mai apoi in motor. ECU are nevoie de informatia asta pentru a estima densitatea aerului, ca mai apoi sa poata echilibra amestecul de combustibil. (Aerul rece e mai dens, deci e nevoie de imbogatirea amestecului prin modificarea "Injector time")
Senzorul de temperatura aer e un termistor, asta inseamna ca propria rezistenta electrica reactioneaza in functie de schimbarea de temperatura. Functionarea e simpla, ECU alimenteaza senzorul cu un voltaj de referinta, iar mai apoi verifica semnalul (voltajul) primit inapoi de la senzor si calculeaza temperatura aerului care trece peste el.
Dupa cum spuneam la inceput parametrul Intake air temperature e foarte important, pentru ca permite ECU sa cunoasca in timp real temperatura(densitatea) aerului si sa echilibreze constant amestecul de combustibil.
In functie de "sanatatea" senzorului de temperatura aer, semnalul trimis la ECU poate fi corect sau gresit, facand ECU sa imbogateasca amestecul cauzand un consum marit de combustibil,sau sa il saraceasca si sa provoace scadere de putere a motorului, ralanti instabil la rece, "dat in nas" etc.
Un senzor de temperatura aer poate produce un cod de eroare daca e defect, sau daca e doar "bolnav" poate provoca doar simptome in functionarea motorului, tocmai de aceea e foarte important sa se cunoasca rolul senzorilor si relationarea dintre ei in functionarea corecta a motorului.
Intake air temperature, in romana temperatura aerului intrat in admisie e un parametru important care e preluat de catre ECU de la un senzor de temperatura aflat in general intre filtrul de aer si galeria de admisie sau, la unele motoare, chiar pe/in admisie. La Z12XE el se afla pe debitmetru si apare sub forma unei sarme.
Senzorul de temperatura aer monitorizeaza temperatura aerului intrat in galeria de admisie, si mai apoi in motor. ECU are nevoie de informatia asta pentru a estima densitatea aerului, ca mai apoi sa poata echilibra amestecul de combustibil. (Aerul rece e mai dens, deci e nevoie de imbogatirea amestecului prin modificarea "Injector time")
Senzorul de temperatura aer e un termistor, asta inseamna ca propria rezistenta electrica reactioneaza in functie de schimbarea de temperatura. Functionarea e simpla, ECU alimenteaza senzorul cu un voltaj de referinta, iar mai apoi verifica semnalul (voltajul) primit inapoi de la senzor si calculeaza temperatura aerului care trece peste el.
Dupa cum spuneam la inceput parametrul Intake air temperature e foarte important, pentru ca permite ECU sa cunoasca in timp real temperatura(densitatea) aerului si sa echilibreze constant amestecul de combustibil.
In functie de "sanatatea" senzorului de temperatura aer, semnalul trimis la ECU poate fi corect sau gresit, facand ECU sa imbogateasca amestecul cauzand un consum marit de combustibil,sau sa il saraceasca si sa provoace scadere de putere a motorului, ralanti instabil la rece, "dat in nas" etc.
Un senzor de temperatura aer poate produce un cod de eroare daca e defect, sau daca e doar "bolnav" poate provoca doar simptome in functionarea motorului, tocmai de aceea e foarte important sa se cunoasca rolul senzorilor si relationarea dintre ei in functionarea corecta a motorului.