Se impune cu prisosinta schimbarea unor paradigme preluate si acceptate
de totii romanii, datorita neconcordantei lor cu realitatea obiectiva.
Cu totii am invatat la scoala, iar copii nostrii o fac si acum, ca
poporul roman este rezultatul "contopirii dacilor cu romanii", iar limba
romana este o limba ce a derivat latina vulgara (latina vulgaris) in
urma cuceririi romane a Daciei, Devenite ca leit motiv al istoriei
noastre predate in scoli si licee, aceste doua "invataminte adanci"
socheaza, la o analiza mai atenta, prin lipsa lor de realism istoric.
Dar sa analizam aceste aspecte, insistand in special pe cel legat de
limba romana.
In primul rand trebuie sa analizam momentul cuceririi Daciei de catre
Imperiul Roman (de fapt doar a 14% din teritoriu), in ansamblul istoriei
acestuia si mai ales in analogie cu celelalte cuceriri romane. Tabelul
urmator indica provinciile cucerite de romani, anul cuceririi, anul
evacuarii si anii de stapanire romana in respectiva regiune.
Provincia
Anul cuceririi
Anul evacuarii
Anii de stapanire romana
Ilirya & Dalmatia
168 i.e.n.
476 e.n.
644
Epirus & Achaea
168 i.e.n.
395 e.n.
563
Macedonia
146 i.e.n.
395 e.n.
541
Thracia
46 i.e.n.
395 e.n.
441
Moesia
44 i.e.n.
395 e.n.
439
Pannonia
10 i.e.n.
408 e.n.
418
Dacia
106 e.n.
271 e.n.
165 (!)
Din cate se poate observa din tabelul de mai sus, Dacia a fost singura
provincie din intreg Imperiul care a avut mai putin de 200 de ani de
stapanire romana. In Britannia romanii au stat 500 de ani, iar englezii
nu sunt deloc latini. Pamanturile Transilvaniei au fost sub ocupatie
maghiara mai bine de 1000 de ani, si totusi romanii ardeleni nu si-au
uitat limba si obiceiurile si nici n-au invatat maghiara in proportie de
masa. La toate aceste se adauga faptul ca romanii nici nu visau sa
dispuna de mijloacele si metodele Imperiului Austro-Ungar (religie,
accesul la functiile administrative ingradit pentru cetatenii de etnie
romana, ceea ce i-ar fi "cointeresat" pe unii sa renunte la limba, nume,
obiceiuri si religie). De asemenea, romanii, turcii, bulgarii nu au
reusit sa schimbe nici limba macedonenilor, aromanilor, cuto-vlahilor de
la sud de Dunare, care sunt intelesi doar de romani. De asemenea, in
Malta, stapanirea romana a fost de peste 800 de ani, iar maltezii nici
acum nu vorbesc o limba de origine latina. Ca sa nu mai vorbim de faptul
ca italiana (deci la ei acasa!) este alaturi de franceza, limba "de
origine latina" care se aseamana cel mai putin cu LATINA! Toate aceste
ne demonstreaza ca istoria mai trebuie studiata, iar paradigmele
acceptate candva in istoria noastra tumultoasa (oarecum explicabil in
acele momente) trebuie indepartate pentru instaurarea adevarului istoric
pe baze pur stiintifice si nu din dorinta de afirmare sau dominare
asupra altor popoare.
Dar sa continuam! Se pune totusi intrebarea, de ce limba noastra romana
se aseamana atat de bine cu latina. De ce 70% din masa vocabularului
(totalitatea cuvintelor uzuale folosite si cunoscute de toti vorbitorii
unei limbi) "provine" din latina? Unul din marii nostri istorici,
Nicolae Densusianu, ne ofera un posibil raspuns, in lucrarea sa "Dacia
preistorica": "latina vulgara" pomenita de istorici, era limba marelui
neam al tracilor, iar latina era o "traca literara". De asemenea, el ne
spune, ca "romanii la Sarmizegetusa n-au avut nevoie de talmaci"
(Nicolae Densusianu - Dacia preistorica, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1989)
Cum se poate explica altfel faptul ca dispunand de mijloace reduse de
comunicare, neexistand un invatamant de masa, taranii acestor locuri
(vechii daci) au reusit sa invete limba latina atat de bine, creand o
limba unitara pe un teritoriu atat de vast, limba pe care istoria nu a
creat-o nici macar in Italia unde si in zilele noastre dialectele din
nord (Toscan si Lombard) si cele din sud (Calabrian si Sardinian) fac
oamenii sa nu se inteleaga intre ei. Acelasi fenomen il intalnim si in
Franta unde un provensal nu se intelege cu un normand, vorbind limbi
atat de diferite. O multitudine de dialecte exista si in tara noastra,
dar diferentele dintre acestea nu sunt o piedica in fata comunicarii
dintre oameni. Un maramuresean si un oltean se inteleg fara probleme,
iar exemplele ar putea continua la infinit, pentru ca situatia din
Romania este unica aproape in Europa, unde oamenii sunt capabili sa
comunice intre ei prin limba insusita de mic copil acasa, si nu doar
prin limba literara studiata in scoli, asa cum se intampla in Franta,
Italia, Anglia, etc. Si atunci cum se poate sa credem ca, vechii tarani
daci au invatat atat de bine limba latina de la soldatii din legiunile
romane, recrutati din toate provinciile imperiului, si care - culmea! -
nu stiau nici ei prea bine latina? Daca privim o harta, vom vedea ca sub
stapanirea romana a intrat aproximativ 14% din teritoriul vechii Dacii.
Presupunand prin absurd ca romanii ar fi infaptuit in Dacia Felix o
opera extraordinara de romanizare, reusind sa impuna limba latina unei
intregi populatii dace, in doar 165 de ani); ce i-a facut totusi pe
restul dacilor liberi (carpii, costobocii, dacii mari, etc) sa se
"romanizeze" de buna voie, in exact aceeasi perioada? Pentru ca limba
romana este o limba unitara, vorbita pe intreg teritoriul Romaniei Mari
si nu doar in regiunile stapanite odinioara de romani.
Convingerea specialistilor istorici care au avut curajul sa iasa din
sabloanele impuse, a fost aceea ca dacii, getii, apartinand marelui neam
al tracilor erau urmasii aryenilor, acei proto-europeni, din care s-au
desprins toate popoarele indo-europene. Singura explicatie logica este
aceea ca mai bine de jumatate din lexicul de baza al limbii romane
provine direct din vechea limba a pelasgilor, a acelor proto-europeni de
care am vorbit. Latinii nu au fost si ei decat un neam din arborele
traci. Acest lucru o spun poetii si istoricii romani. Vergilius (70 - 19
i.d.H.), in a sa epopee "Eneida" imortalizeaza faptele eroului principal
Eneea, trac de origine, supravietuitor al razboiului troian. Conform
legendei, acesta a migrat in peninsula Italica, fiind considerat
intemeietorul poporului roman. De asemenea, marele istoric Dio Cassius a
spus: "si iarasi sa nu uitam ca Traian - Troian a fost trac veritabil.
Luptele dintre Traian si Decebal au fost razboaie fraticide, iar Tracii
au fost Daci".
Marele neam al tracilor numara un numar impresionant de triburi. Dupa
Mircea Eliade, numarul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se
ridica la cca. 200 ("Dictionar al religiilor", pag.265), iar prof.
Dumitru Balasa a alcatuit un tabel al acestora, numarand nu mai putin de
150 de ramuri tracice ("Tara Soarelui" sau "Istoria daco-Romaniei", ed.
Kogaion, 1997).Triburile esentiale fiind cele ale Dacilor, Getilor,
Ramanilor (ntemeietorii Troiei), Bessilor (metalurgisti) , Latinilor
etc. Herodot (425 BC) considera: "Neamul tracilor este cel mai numeros
din lume, Tracii au multe nume, dupa regiuni, dar obiceiurile sunt cam
aceleasi la toti" (Fontes, I, 65).( Dr. Napoleon Savescu, "NOI NU SUNTEM
URMASII ROMEI" , cap I subcap. 10, pag 85)
In 1786 W. Jones a intuit si afirmat provenienta sanskritei, elinei si
latinei dintr-o "limba matca". De atunci numerosi cercetatori s-au
straduit sa reconstruiasca aceasta limba "matca", genernd doua teorii
care sustin doua origini: limba indo-europeana, pe de o parte si limba
aryana pe de alta parte ( localizata in Europa preistorica) .
Marja Gimbutas (http://www. webcom.com/ gimbutas/ welcome.html)
<http://www.webcom.com/gimbutas/welcome.html> , profesor la
Universitatea din Los Angeles, California, spune:" Romnia este vatra a
ceea ce numim "vechea Europa", o entitate culturala cuprinsa ntre
6500-3500 .d.H., axata pe o societate matriarhala, teocratica , pasnica,
iubitoare si creatoare de arta, care a precedat societatile
indo-europene patriarhale, de luptatori, din epocile Bronzului si
Fierului. A devenit de asemenea evident ca aceasta straveche civilizatie
Europeana precede cu cteva milenii pe cea Sumeriana, facnd imposibila
ipoteza conform carea civilizatia razboinica si violenta a sumerienilor
ar fi fost cea mai timpurie de pe glob" (Dr. Napoleon Savescu, "NOI NU
SUNTEM URMASII ROMEI " , cap I subcap. 2, pag.26).
Conform unui studiu publicat de curand, privind evolutia speciei umane,
in functie de vechimea cromozomiala, s-a ajuns la concluzia ca "prima
femeie" a aparut n sud-estul Africii. Urmatorul pas urias a fost n
nordul Egiptului, iar de aici spre Peninsula Balcanica si spatiul
Carpato-Danubian (Dr. Napoleon Savescu, "ORIGINEA RASEI UMANE: CEI ZECE
ADAMI SI CELE OPTSPREZECE EVE").
Profesorii Leon E. Stover si Bruce Kraig n cartea " The Indo-european
heritage", aparuta la Nelson-Hall Inc.,Publishers, 325 West Jackson
Boulevard, Chicago, Illinois 60606, vorbesc la pagina 25 despre Vechea
Europa, a mileniului 5 .d.H., care-si avea locul n centrul Romniei de
azi. Studiile de arheologie moderna a Universitatilor americane ne
ndreptatesc sa ne situam pe primul plan n Europa ca vechime. Studii
impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie folosind PCR (polimerase
chain reaction), pot determina originea materna a unor mumii vechi de
sute si mii de ani. Astfel, de la Nicholas Wade, "Science Time", New
York Time, din 2 mai 2000, aflam ca oamenii de stiinta, studiind ADN-ul
matern, mostenit din generatie n generatie, au putut urmari traseul
cromozomial al speciei umane, mergnd pana la originea ei, ajungnd, pur
si simplu, la acea pereche primordiala, la "Adam" si "Eva".
Americanii si redescopera istoria, studiile recente cromozomiale aratnd
migratia omului preistoric spre America, nu din Africa, ci din Asia. Dr.
Wallace descopera ca aproape toti indienii americani au o mitocondrie
care apartine ramurilor, pe care el le numeste: A, B, C si D. Aceasta
migrare s-a produs din Asia acum 35.000 de ani, cu o singura exceptie, a
unei "Eve" (ramura feminina X) venita din Europa, de undeva din nordul
spatiului Carpato-Dunarean. (Dr. Napoleon Savescu, "ORIGINEA RASEI
UMANE: CEI ZECE ADAMI SI CELE OPTSPREZECE EVE").
Iata ce spune dl. N. Savescu in "Noi nu suntem urmasii Romei" la
pag.113:
"n anul 2000 B.C. triburi de origine europeana, autonumindu- se Arieni
(n sanscrita Arya=nobil), invadeaza partea nord vestica a Indiei.
Originea acestor triburi europene este nca discutata: unii i considera
de origine greaca, germana, celta, dar cei mai multi cred ca erau de
origine "latina"- datorita nrudirii multor cuvinte sanskrite cu cele
"latine".
<< Cercetari fara repros au stabilit, dupa ndelungate cautari, ca
singurul SPATIU care raspunde conditiilor din vechea literatura vedica,
este cel Carpatic, n care nvatatii de la Universitatea din Cambridge
plaseaza sub titulatura "Ancient India" faza primara a Culturii Vedice.
(E.J.Rapson "The Cambridge History of India -pag. 65 - 76). n 1993 la
editura Barnes & Noble Books apare lucrarea lui V.Gordon Childe "The
History of Civilization - The ARYANS". Autorul expune n aceasta carte la
pagina 176-177 o harta a distributiei Aryenilor n timpul primei lor
aparitii din care reiese clar amplasarea acestora n spatiul Carpato-
Dunarean, ntre Carpati si Nistru precum si ntre Carpati si Peninsula
Balcanica. Acesti invadatori arieni aveau o organizare tribala, avnd n
fruntea fiecarui trib un Rege - Rajah a carui functie era ereditara.
Viata de familie era dominata de: TATA (Pitar n sanskrita - nu va suna
acest cuvant familiar? ... cel care aduce "PITA" n casa) care in germana
este VATER, iar n latina PATER. MAMA (MATAR n sanskrita, MUTTER n
germana, MATER n latina si MITIR n greaca) se bucura de o oarecare
libertate, avnd autoritate asupra copiilor si servitorilor.
Aceasta populatie Aryana - alba, se suprapune populatiei locale
negroide, fara nsa a se amesteca cu aceasta, diviznd societatea
indiana-hindusa in 4 clase sociale numite CASTE:
1.Casta Preotilor - Brahmanii, Aryenii
2.Casta Domnitorilor si Razboinicilor - Ksatriya
3.Casta Negustorilor si taranilor - Vaisyas
4.Casta Servitorilor - Sudras care "asudau" muncind pentru primii.
Casta cea mai importanta era cea a Brahmanilor, a celor "nascuti de doua
ori", a doua nastere fiind considerata initierea n stiinta Arienilor, n
stiinta Vedica. Literatura sacra se mparte n doua mari grupuri:
1) auzita, stiuta - shruti (se pronunta "asruti" - traducerea fonetica
este foarte asemanatoare: "stiuti"..." sruti".)
2) scrisa - smrti - n sanskrita.
Textele din literatura "Shruti" se bucura de cea mai mare autoritate,
ele fiind considerate ca transmise oamenilor de catre ZEI. Din aceasta
grupare fac parte: RIG VEDA, SAMA VEDA, ATHARUA VEDA, BRAHMANAS,
ARANYAKAS si UPANISADELE. Cuvantul "vede" or "vid" n sanskrita , nseamna
"a cunoaste", "a vedea" (cu ce limba din lume seamana... va las pe
dumneavoastra, romnilor sa descoperiti! ). Primele 4 colectii contin
imne dedicate unor zeitati, n timp ce UPANISADELE, contin gndiri
speculative, filozofice, n cautarea permanenta a realitatii absolute.
Competitive cu scrierile oricarui mare filozof prezent contemporan, ele
contin instructiuni rituale, ceremonii, reguli de comportament. Sunt n
numar de 108, dar mai cunoscute sunt numai 10 din ele. Spre curiozitatea
dumneavoastra, sa vedem cum ncepe fiecare, chiar traduse n engleza. O
alegem pe prima (din cartea "the UppanisHads" ce se poate cumpara la
Barnes & Noble Books):
"OM (KATHA)...
May Brahman protect us,
May He guide us,
"OM- PEACE, PEACE, PEACE..."
Singurul cuvnt care nu a putut fi "tradus" din sanskrita n engleza, a
fost "OM" -cuvnt "de neanteles" n "toata lumea"... Sa fie chiar asa?!
Iar n prefata lucrarii autorul ni-l explica: "OM" - symbol of Brahman or
God - is to hindus Divine ... and has a solemn resonance, indefinitely
prolonged." Cuvntul OM simbolizeaza legatura dintre fiinta suprema si
materie, este cuvntul pronuntat n templele hinduse cu respect, cei ce-l
rostesc stnd n picioare.
Dar cuvntul DEVA ori DAVA (zeu) nu cumva l aveau si stramosii nostri?
SUCIDAVA (orasul zeului SUCI)... MOLDAVA (tinutul zeului MOL). Cuvinte
nainte fara nici un nteles, ncep sa-si capete o explicatie. Sa fie oare
si alte cuvinte "asemanatoare" ? Cuvntul "IAMA", nu este cunoscut n
limba romna curenta ... dar figureaza ntr-o expresie proverbiala, foarte
frecventa: "a da iama-n vite (cu sensul de a raspndi moarte-n vite) -
"IAMA" este domnul si judecatorul mortilor n religia vedica."
Nu de mult, la Primul Congres International de Dacologie, Bucuresti,
hotel Intercontinental, domnul profesor doctor n istorie Augustin Deac
vorbea despre Codex Rohonczy , o cronica daco-romaneasca, nsumnd 448
pagini, scrisa n limba romna arhaica, "latina vulgara"cu alfabet
geto-dac. Pe fiecare pagina se afla scrise circa 9-14 rnduri. n text
sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezinta
diferite scene laice si religioase. Directia scrierii este de la dreapta
la stnga si textul se citeste de jos n sus.
Descoperim ca n bisericele vechi, daco-romnesti, cultul ortodox se
exercita n limba "latina vulgara", chiar pna n secolele XII-XIII, cnd
s-a trecut la oficierea cultului n limbile greaca si slavona. Codexul
cuprinde mai multe texte, ca Juramntul tinerilor vlahi, diferite
discursuri rostite n fata ostasilor vlahi naintea luptelor cu migratorii
pecenegi, cumani, unguri, o Cronica privind viata voievodului Vlad, care
a condos Vlahia ntre anii 1046-1091, Imnul victoriei vlahilor, condusi
de Vlad asupra pecenegilor, nsotit de note muzicale etc.
Atunci sa nu te revolti si sa te ntrebi : " de ce institute de
specialitate ale Academiei Romne au ramas pasive la descoperirea si
descifrarea acestui document istoric, scris in limba daco-romna, latina
dunareana" ntr-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult
naintea celui latin al romanilor?
Faptul ca NOI suntem stramosii tuturor popoarelor latine si nici decum o
ruda marginala, abia acceptata, ar trebui sa ne faca sa ne mndrim si nu
sa cautam contra argumente. Istoricii si lingvistii nostrii ne spun:
"Romanizarea Daciei nu a nsemnat nimicirea localnicilor, ci asimilarea
lor." Dimpotriva, noi am asimilat tot ce a trecut peste noi. Ovidiu,
acest "paene poeta getes," n una din ale sale "Epistoles ex Ponto" (IV,
II, 21, 22) scrie: "Si quis in hac lipsum posuisset Homerum, esset,
crede mihi, factus et ille Getes!" Sau n traducerea libera a lui
Camilar: "Homer, adus n locu-mi, el, marele poet, / Cu timpul ca si mine
ar fi ajuns un get."Crede mihi! zice Ovidiu, el care i-a cunoscut bine
si care a si scris elegii n limba lor, desi la nceput nu-i placeau
acesti "barbari pletosi." Sunt attea dovezi, istorice, arheologice, si
lingvistice, nct numai cine nu vrea nu le vede. >> (pagina lui Gerula:
http://www.geocitie s.com/dacgerula/ index.html-
<http://www.geocities.com/dacgerula/index.html->
Limba romana, o limba prelatina)
Iata ce spune dl. Mihai VINEREANU(City University, New York), n
articolul "CU SERIOZITATE DESPRE ORIGINEA LIMBII ROMNE" publicat pe
internet pe serverul "Institutului de civilizatie dacica" din R. Moldova
la adresa: http://www.iatp. md/dava/Vinerean u/vinereanu. html
<http://www.iatp.md/dava/Vinereanu/vinereanu.html>
"O analiza atenta a limbii Romne indica nca de la nceput o serie de
neclaritati. n lexicul nostru se constata ca exista multe etimologii
necunoscute sau trimise la diferite surse. Acest fapt denota multa
usurinta si graba n stabilirea etimologiei unui cuvnt. Lingvistica
comparativ-istorica s-a facut la noi n mod destul de superficial.
Etimologiile s-au stabilit pe baza unor asemanari fara sa se tina cont
deloc sau aproape deloc de principiile de evolutie fonologica specifice
limbii Romne. Astfel s-a ajuns ca o multime de cuvinte care au fost
mprumutate de limbile nvecinate din romna sa fie considerate mprumuturi
ale romnei din aceste limbi. Cercetarea atenta a mai multor limbi
Indo-Europene antice si moderne precum Sanskrita, Hitita, Lituaniana,
Letona si mai ales Albaneza dezvaluie cercetatorului multe surprize."
Limbile indo-europene se mpart n doua grupuri numite conventional kentum
si satem. Una din deosebirile caracteristice dintre ele consta n faptul
ca palatalelor din limbile de tip kentum le corespund, n limbile satem
spirante, aceasta nseamna ca numeroase elemente lexicale care contin
consoanele k si g(h) n limbile din primul grup cuprind consoanele s si z
n limbile din al doilea grup. Exemplu s-a dat cuvntul 100 (suta) :
kentum n latina (se scria centum) si satem n persana veche. Din grupul
kentum faceau parte limbi ca latina, greaca, celta, vechea germana,
etc., iar din grupul satem sanskrita, scita, persana, idiomurile
balto-slave si altele. S-a putut stabili ca limba traco-dacica face
parte din grupul satem , fiind nrudita cu sanskrita, cu cele
balto-slavice, dar mai ales cu ilira vorbita n partea de apus a
Peninsulei Balcanice si n tinuturile Calabriei si Apuliei din Italia
sud-estica.
Foarte multe cuvinte romnesti se aseamana mai mult cu sanskrita dect cu
latina, sau altele catalogate de DEX ca mprumutate din slavona, bulgara,
sau etimologie necunoscuta, le gasim n sanskrita. (vezi tebelul de mai
jos).
Romana
Sanskrita
Latina
Alte limbi
Boier
Bharu
Apa
Apa
Aqua
Wasser (germ.); l'eau (fr.)
Soare
Surya
Sol-is
Son (engl.); Sonne (germ.)
Ol, oala
Ola
Sarpe
Sarpa
Serpent (fr.); Schlange (germ.)
Ba
Ba
Vaca
Vaca
Vacca
Caw (engl.)
A crea, creier
Kri
Creare, Cerebrum
a citi
Cit, citta
Read (engl.); lessen (germ.)
A adapa
Padapa
Adaquare
Acu, acum, acuma
aa
Eccum
now (eng.); jetzt (germ.)
Vaduva
Vidhava
Viduus
Wittwe, Wittuwa (germ. veche)
carpator
Karpath
Coopera-torim
Cas
Ksu
Casseus
Sase
Sas
sex
six (engl.); sechs (germ.)
Sapte
Sapta
Septem
seven (engl.); sieben (germ.)
Stapan
Stapana
Master (engl.); Meister (germ.)
A aseza
Asidami
Assediare
To sit (engl.); sitzen (germ.)
Aripa
Antaripa
Alapa
Wing (engl.)
A avea
Av, avami
habere
have (engl.); haben (germ.)
Azi
Adya
Hac die
Today (engl.); heute (germ.)
Asta
Asta
Rad.Sta
Ecce istu
ecce ista
Buza
Guda
Cnepa
Kanapa
Kanabis (din gr.)
caramida
Krmidza
(kana si apa)
Stein (germ.)
Cucuvea
Cucumer (in Gorj)
Cuckve
a chema
Cyami
Clamare
Cirac
Kiraka
Casa
Casi (in Oltenia)
Ksha, kasha, kashaya, kshi
home (engl.)
Colac
Kolaka
Kolaci (slav.)
Dumbrava
Dumbraba
Degeaba
Dudaba
Caba (turca)
Gramada
Grama, da (sufix de multime)
Granata (reunion de villages)
Gramada (slav.)
Gramada (bulg.)
Gramada (magh.)
Gata
Gata
Gat (albaneza)
Otra (oleaca)
Acira
Ocara
Apakara (offense, inimiti)
Pnza
Padda (bande d'ettofe)
Patuiag
Padaeuka, Pada-eka
Poteca
Pathaka
Pateka (bulg.); path (engl.); Phad (germ.)
Pndar
Pindara (gardian de buffles)
Pondari (slav.)
Paradit
Paladina (afflig)
Pharado (tiganeste)
Pita
Pita
Panis
Pita (srb., ungh.); pite (alb.); pyta(neo. gr.); pittakion (gr. veche);
pito (macedo-romana)
Soarta
Swarta (w=u)
Sors, sortis
Rege
Rajah (j=gi)
rex
A se prasi
Prasuye, prasuta
Iata
Yatha
Eto (bulg.)
Povata
Pavaa
Powodka (conducator) (pol.)